miercuri, 30 iunie 2010

Abisuri intunecate...


          Inima ta continua sa bata...ti-e dor de ea. Clipele de ieri, azi se preschimba in fum si scrum si iar nu ti-e bine.
 Lasi razele lunii sa-ti pecetluiasca o cheie pentru a-ti deschide inima, si in acelasi timp lasi soarele sa ti-o ascunda.
 Nu o vei uita, si nici amintirile de soare arse.
 E prea greu si incerci sa uiti, sa nu mai privesti pozele. Simti ca innebunesti uitandu-te la pereti; lacrimile curg si nu mai pot fi controlate.
 Stii ca e dragoste ce te poate atinge o singura data si simti ca e pe cale sa te paraseasca o viata intreaga.
 Desfati aripile albe inocente si revarsati sentimentele curate catre cei care merita.
 Chiar daca va pleca, o vei purta mereu in sufletul tau inecat in abisul etern cel intunecat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu