Vise...

          " Visez ca n-am visat niciodata. Privesc timpul ca pe o mostenire nedorita. "

          ...Vise...
Daca nu se implinesc, mai poti spune ca le ai?
Ma tot intreb... ele trebuiesc atinse.
Inteleptii spun ca le vom realiza la timpul lor. Daca acesta a trecut neobservat? Ce mai e de facut? Doar sa renunti la ele.
Nu poti intoarce timpul! Nu-l poti schimba!
     Deci, de ce am mai avea nevoie de vise?
Poate pentru ca ne refugiem in ele cand suntem singuri.
Ori, mai avem o speranta cat de mica... si dorim sa se gandeasca cineva si la noi.
Nu mai vrem sa ne fie calcate iluziile.
Macar prin acestea sa traim daca timpul nu ne asteapta.
Dupa el schimba tot...

Aceeasi persoana, alt destin

                 Dupa parerea mea, orice suflet depinde de ceea ce-i pregateste destinul.
Nu te poti intelege cu acesta!
Intentionat parca, atunci cand ai nevoie de ajutor te loveste si mai tare.
Dar daca stai bine si te gandesti, intr-un fel sau altul te ajuta sa-ti deschizi ochii, sa iti vezi adevaratii prieteni.
      Desi uneori simti ca esti sclavul acestuia, ii esti superior.
Iti poti organiza singur viata, gandurile, sentimentele, intamplarile.
Dar cand o vei face?
Cand vei invinge destinul, daca nici nu incerci sa lupti cu el...?

F-R-I-E-N-D

               Prietenia este incercarea prin care se masoara un om.
Ce-i un prieten? Un singur suflet, in doua corpuri.
    Dintr-o mare de prieteni...tu ai fost singura adevarata. Mi-ai fost alaturi la bine si in special la greu. Mi-ai fost alaturi cand am zambit...cand am plans.
    Am realizat ca esti o prietena adevarata si niciodata nu ai uitat sa fii alaturi de mine...Cand am simtit ca ma innec in lacrimi tu ai fost singura care mereu, mereu m-a salvat. Alaturi de tine am trecut peste momente grele.
    Noi suntem o prietenie stransa si un suflet imens.
Diverse sentimente, le-am impartasit zi sau noapte si ne-am intins una alteia mana.
Nu e intamplator, e o prietenie ce promite respect, ajutor, prin fapte, nu prin cuvinte.
Prietenia noastra e o siguranta, un refugiu pentru vesnicie.
Nu suntem in povesti deci nu e doar armonie insa, chiar daca ne certam, ne impacam in timp ce clipesti.

Usor, usor dispare

                   Totul incepe cu o zi insorita...
 E primavara, multe forme, multe culori, multe sunete.
     Vrei sa obtii un zambet, sufland spre o papadie!
 Daca opresti timpul observi zambetul pe care ti-ai propus sa-l sorbi cu fiecare privire, vezi contrastul culorilor si puful plutind in jur. Intr-un cuvant: MINUNAT!
      Insa, daca privesti dincolo de imaginea halucinanta vei vedea ca o dorinta uitata s-a risipit, zburand odata cu puful.

Memories...

               Sa arati fidelitate fata de lucrurile insemnate care ti se intampla, sa inregistrezi zile, date, evenimente, nume, locuri.
 Sa nu te bazezi numai pe memoria ta care paleste, la fel ca o fotografie, unde vezi cum memoria se sterge chiar sub ochii tai, de parca timpul insusi s-ar retrage.
      Ce altceva este memoria daca nu un muzeu al lucrurilor condamnate la uitare.

Nu exista infinit

           E vorba de caracterul imediat al vietii, cand te avanti cu toate panzele sus, cuprins de o febra a miscarii. Pana cand totul se termina si trece si moare si atunci iti spui, de parca te-ai fi trezit dintr-un vis: " Da, am fost fericit atunci. Acum c-a trecut, imi dau seama c-am fost fericit " ...
 Acesta sa fie oare avantajul mortii?