joi, 1 iulie 2010

Liniste...


       E un moment...e infinit.
 Te intristeaza, te face sa te gandesti la lucrurile care probabil iti lipsesc.
 E clipa in care te reculegi, descoperi in tine lucruri pe care altii nu le-ar fi vazut nici daca ar fi vrut.
 Oare de ce cand e liniste, nu te poti gandi la lucruri bune? De ce ai in minte doar zilele in care lacrimile iti curatau obrajii?
 Ei bine randurile acestea le-am scris in liniste si nu pot raspunde.
 Ma cuprinde o stare de melancolie si ceea ce de obicei imi place, se transforma in mintea mea in haos.
 Pare un haos organizat pentru ca nu deranjeaza pe nimeni; dar ma vad acolo bucurandu-ma de ele si totul pare altfel.
 Realizez ca linistea e curata...pura.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu