Prezent...liceu...
In curand fiecare dintre noi se va bucura de faptul ca au ajuns la "finish". Insa, cu toate ca savuram triumful, trebuie sa ne indreptam spre un "start", si sa parcurgem un "maraton" mai greu.
Un inceput...totul e schimbat.
Oare cum este sa nu mai vezi zilnic aceleasi chipuri?
Ce baiat va mai urca in tramvai si imi va zambi?
Cui ii voi mai spune "neata"?
Ce coleg/a de banca voi mai avea?
Cu ce colegi voi mai chiuli?
Lucruri marunte pe care nu le observa nimeni. Insa le vor lipsi !
Oare ce viitor vor avea cei pe care ii vad mereu? Cat se vor schimba?
Peste 10 ani oare ne vom regasi? Vom rade?
Sper...
Trecut...27 de banci "invadate" de 27 de trupuri; rad, plang, se cearta..27 este un grup.
Prezent...vad numai 27 de banci.
Parasite, insa ii vad pe fiecare in ele.
Vad peretii si panourile cu harti intoarse pe dos de aceste banci. O vad pe diriga certandu-le.
Le vad unite in mii si mii de grupuri.
Viitor...aceleasi banci. Mai parasite...
Insufletite de un 27 oarecare...
Opreste timpul!
Schimba ceva indiferent de consecinte!
16.11.2011
Stau intr-o clasa...Intr-un liceu... alaturandu-ma melancoliei care se asterne pe 4 pereti incarcati cu 27 de banci.
Ieri...erau "invadate" de alti 27.
Si iar revin la acest numar...
Azi...parasite de dansii.
Zilnic ne adunam in locul acesta la fel si plecam.
Insa nu vreau sa ma gandesc la clipa in care voi pleca...si nu voi mai vezi.
Cand plec...sa tin capul sus, sau sa-l intorc?
Ce o sa simt atunci, daca acum e tristete??
ZILNIC intr-o cladire...intr-o clasa...
Alaturi de 4 pereti infasurati in planse si panouri asezate haotic, strapunsi de 21 de cuie.
27 de banci maronii aruncate fiecare intr-un "patrat".
Acestea fiind asezate pe un parchet vechi, prafuit... care se plange de durerea ce-l apasa.
Geamurile...nu cres ca este necesar sa le mai descriu...
Revin...
ZILNIC...si in nici o clipa nu am observat detaliile.
NIMIC DIN CE AM SCRIS MAI SUS NU SE POTRIVESTE PERFECT CU CEEA CE INSEAMNA PENTRU MINE VIATA DE LICEU...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu